Români legendari născuți în cel mai vechi județ. Petrecere pentru 636 ani de existență atestată documentar VIDEO
0Două orașe, din același județ – cel mai vechi din țară atestat documentar, sărbătoresc în perioada 16 - 20 mai 2024, 636 de ani de existență cu „certificat de naștere”. O serie de oameni de seamă s-au născut pe aceste meleaguri.
La 20 mai 1388, domnitorul Mircea cel Bătrân pomenea municipiul Râmnicu Vâlcea și stațiunea balneară Călimănești în două hrisoave, ambele legate de celebra Mănăstire Cozia. Într-unul dintre documente menționa ctitoria de pe malul Oltului, ce avea să-i devină necropolă - „...a binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire...la locul numit Călimănești pe Olt” -, iar prin celălalt oferea ca danie, renumitului lăcaș de cult, o serie de bunuri ce proveneau din Râmnic, pe care-l numea cu drag „orașul domniei mele”.
Pentru a marca momentul cum se cuvine, ambele administrații publice locale au organizat o serie de evenimente cultural - artistice și sportive. Printre acestea s-a numărat și un simpozion dedicat unor personalități de seamă pe care Vâlcea le-a dat țării și lumii, în general.
Urme milenare
Existența milenară în ambele așezări, chiar dacă ele serbează doar 636 de ani de atestare documentară, este dovedită de o serie de descoperiri arheologice, dintre care am menționa Castrul Roman Arutela de la Cozia - Căciulata, precum și unele dintre cele mai mari terme romane din Dacia de la Stolniceni, în sudul municipiului Râmnicu Vâlcea, cunoscute astăzi sub numele de Buridava Romană.
Reprezintă dovezi incontestabile din timpul ocupării Daciei de către romani. De altfel, Buridava Romană se află „la o aruncătură de băț” de Buridava Dacică de la Ocnele Mari.
În plus, ruta principală în ambele orașe s-a clădit peste traseul drumului pe care s-a circulat neîntrerupt timp de peste 1.500 de ani, cunoscut drept „Autostrada Antichităţii”. Ambele localități i-au păstrat denumirea originală: „Calea lui Traian”.
Cât despre Vâlcea, să mai amintim că este cel mai vechi județ din România atestat documentar (8 ianuarie 1392) care și-a păstrat denumirea originară. A mai existat înaintea sa un județ care se numea Jaleș (3 octombrie 1385) dar care a fost desființat după nici un secol, părți din teritoriile sale intrând ulterior în componența județelor Gorj și Mehedinți.
Cel care a dat numele Vâlcii a fost, potrivit istoricului Nicolae Iorga, cneazul Farcaș, unul dintre fondatorii primelor formațiuni statele românești care au dus mai apoi la apariția Țării Românești.
Tot în județul Vâlcea se află și cel mai mare sit fosilifer din Europa de Est, cunoscut sub numele de Grăuceanu, în Bugiulești - comuna Tetoiu, despre care s-a menționat și în povestea „Pescarului de pe Lacul Getic”, și care demonstrează urme de conviețuire umană pe aceste meleaguri vechi de fapt de peste două milioane de ani.
Acestea reprezintă o infimă parte din dovezile existenței milenare a omului pe aceste meleaguri superbe de pe Valea Oltului.
„Ne-am gândit să celebrăm figurile emblematice ale acestei urbe”
Revenind însă în prezent, evenimentele dedicate primei atestări documentare a orașului Râmnicu Vâlcea au început încă de joi, 16 mai 2024, cu un simpozion dedicat personalităților marcante ale acestor meleaguri.
„Ne-am gândit ca pentru această sărbătoare (...) să celebrăm personalitățile, figurile emblematice ale acestei urbe. Ne referim la oamenii de seamă ai acestei urbe străvechi și din întreg județul Vâlcea, personalități marcante ale acestui neam, care au excelat în varii domenii. Au fost clerici, politicieni, militari, inventatori, juriști, guvernatori ai BNR, oameni de cultură, scriitori, istorici, actori, pictori, sculptori dar și oameni mai simpli, din familii boierești. Ne gândim la cei nativi, dar și la cei stabiliți în urbea noastră", a menționat directorul Direcției pentru Cultură Vâlcea, prof. dr. Florin Epure.
Istoricul a pomenit despre patriarhul Iustinian Marina, mitropolitul Bartolomeu Anania și episcopul Climent. Dacă despre primii doi nu mai este nevoie de nici o prezentare, despre cel de-al treilea trebuie să amintim și că, printre altele, este ctitorul celui mai izolat lăcaș de cult secular din România - Mănăstirea Pătrunsa - amplasat pe un munte din Parcul Național Buila-Vânturarița, la care se poate ajunge doar pe picioare. Din acest motiv i se mai spune și „Meteora României”.
Cule, conace și castele mărturii ale unui trecut legendar
Vâlcea rămâne însă leagănul aristocrației românești, mari neamuri boierești, precum Zătrenii, Pleșoienii, Măldăreștii, Otetelișenii, Tetoienii, Pârâienii etc. administrând de-a lungul secolelor - de la Horezu la Drăgășani, din lunca Oltului până dincolo de Râmnic - moșii, păduri și podgorii. Au lăsat posterității bijuterii arhitectonice sub formă de cule, printre care și cea mai veche din România - Greceanu, conace, ori mici castele.
Dar și personalități precum Nicolae Bălcescu și I.G. Duca, care, deși nu s-au născut în Vâlcea, și-au legat destinul pentru totdeauna de acest județ. Au lăsat în urmă Complexul Memorial Nicolae Bălcescu (în comuna cu același nume), și Cula Duca, și Casa Memorială I.G. Duca (în Măldărești), printre altele.
La fel cum Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul, mama acestuia, Neagoe și Matei Basarab, Cantacuzino și Brâncoveanu, și mulți alții au lăsat în urma lor nenumărate ctitorii, care fac astăzi din Vâlcea județul cu cele mai multe mănăstiri seculare intrate în patrimoniul național și chiar mondial, monumente istorice unice (Cozia, Horezu, Bistrița, Arnota, Dintr-un Lemn, Govora, Iezer, Pahomie, Pătrunsa, Ostrov, Frăsinei, Cornet etc.).
De la Lahovary, la Petrache Poenaru, Gib Mihăescu și Dem Rădulescu
De altfel, Râmnicul a reprezentat unul dintre nucleele Revoluției lui Tudor Vladimirescu, de la 1848, imnul „Deșteaptă-te Române!” născându-se în Zăvoiul vâlcean, parcul central al orașului de astăzi.
Nume precum George I. Lahovary, Filip Lahovary, Aurelian Sacerdoțeanu, Petrache Poenaru, Grigore Procopiu, Gib Mihăescu, Cella Delavrancea, Bogdan Amaru, Dragoș Vrânceanu, Virgil Ierunca, Dem Rădulescu și Dinu Săraru vor fi permanent menționate în strânsă legătură cu meleagurile vâlcene, la fel cu al unor femei celebre precum Pia Pleșoianu Brătianu („bunica României Mari” - născută în Pleșoiu - Livezi, în Vâlcea), Zinca și Olga Bălcescu (mama și sora lui Nicolae Bălcescu), ori Ioana Cantacuzino (prințesa care a copilărit și murit în castelul de pe Valea Oltului de la Călimănești, prima femeie cu brevet de pilot de turism).
Lahovary sau Lahovareștii, cum li se spunea în zonă, și Brătienii au marcat și au contribuit în mod special la modernizarea Vâlcii. Un conac, astăzi monument istoric, cunoscut sub numele de „Palatul de la Mihăeşti”, a fost construit de liberalul Vintilă Brătianu pe moșia moștenită de la mama sa, în satul Măgura.
Tot Brătienii au lăsat în urmă și clădirea istorică a Spitalului TBC de astăzi, din Mihăești și un conac în Drăgășani.
De numele Lahovary se leagă mai multe clădiri emblematice precum un prestigios colegiu, cel mai vechi din județ - Alexandru Lahovari, construit la 1891, dar și o serie de proprietăți în mai multe zone ale județului.
De la Țărnea, la Nicolae Popescu Rebus, Cecilia Cuțescu Storck ori Isărescu
În schimb, s-au bucurat de prezentări mai ample în cadrul simpozionului de la Râmnicu Vâlcea personalități precum generalul Ioan-Emanoil Florescu, Alexandru N. Lahovary, academicianul Marius Sabin Peculea, preotul deținut politic Ilie Lăcătușu și Constantin Daniilescu, dar și boierii Rudeni.
O serie însă de vâlceni celebri nu au apucat să fie amintiți de această dată precum: poetul George Țărnea, criticii Eugen Negrici și Nicolae Manolescu, interpreta de muzică populară Maria Ciobanu, compozitorii Paraschiv Oprea și Ion Dumitrescu, inventatorul rebusului - Nicolae Popescu, pictorița Cecilia Cuțescu-Storck ori coregrafa Adina Cezar. Tot de pe aceste meleaguri provin și primul imnograf - Filotei Monahul (secolul al XIV-lea), Mardarie Cozianul și Mihail Moxa - traducători și întemeietori ai limbii române scrise în secolul al XVII-lea, urmați de Antim Ivireanul, Chesarie Râmniceanu, Dionisie Eclesiarhul și mulți alții, generalul Nicolae Rădescu, scriitorul Constantin Mateescu, traducătorul și eseistul privind literatura sanscrită George Anca.
Cântăreața de muzică populară Maria Dragomiroiu, actorul Florin Zamfirescu, cobzarul Bogdan Simion, compozitorul Horia Moculescu, fizicianul Cristian Presură, informaticianul Ionuț Budișteanu, filozoful Gabriel Liiceanu ori guvernatorul Mugur Isărescu s-au născut de asemenea în Vâlcea.
Ar fi nedrept să credem că i-am putea menționa vreodată pe toți cei au marcat lumea în trecerea lor prin această viață și provin de pe aceste meleaguri ori și-au legat definitiv destinul de ele.
Trecut sărbătorit prin tradiție, cu muzică și veselie
Întorcându-ne însă în prezent, să mai spunem doar că cei 636 de ani de atestare documentară sunt marcați, atât în Râmnic cât și în Călimănești, de o serie de evenimente, precum Târgul meșterilor populari, devenit deja tradiție, ori prin concerte susținute de Iuliana Beregoi, Emilian, Ștefan Bănică și Nicole Cherry (în Râmnicu Vâlcea), dar și de de Athenaeum Brass Quintet, Nicu Alifantis și Zan, Florin Ristei, Gheorghe Gheorghiu și Vunk (la Călimănești), sau prin Gala Viorica Cortez - concertul eveniment care-l va avea ca invitat special pe baritonul Florin Estefan, organizat în Sala Lahovari; ori tradiționala slujbă Te Deum de la Mănăstirea Cozia.
Se încarcă comentariile...
